Hristos a Inviat!

Hristos a Înviat în noua primăvară       

Luând pe umerii Săi a lumii povară,

Hristos a Înviat în zorii dimineţii
Arătându-ne calea şi adevărul vieţii,

Hristos a Înviat în razele de soare
Ce mângâie pământul cu binecuvântare,

Hristos a Înviat în bobul ce-ncolţeşte
Şi pâinea cea de toate zilele sporeşte,

Hristos a Înviat în apa vie de izvor
Astâmpărând setea oricărui călător,

Hristos a Înviat în muguri şi lăstare
Aducând rod bogat copacilor în floare,

Hristos a Înviat ştergând urma tristeţii
Şi ne-a adus Iubirea în chintesenţa vieţii,

Hristos a Înviat îmbrăcând haina Iertării
Ca prin Iertare să dobândim Taina Invierii!

Hristos a Înviat în sufletele noastre
Dând aripi pentru zbor spre zările albastre,

Hristos a Înviat în toate câte sunt,
Doar El e Biruinţa vieţii pe pământ!

Iartă-ne Iisuse!

Este Vinerea Neagră în calendar                                               

Și noi te-am răstignit din nou Hristoase,
Curând vei Învia să ne aduci Lumină–n dar,
Să nu mai rătăcim ca orbii în zilele rămase.

Mai ieri, la Ghetsimani în grădină,
Te-am părăsit și singur te-am lăsat Iisuse,
Azi Te rugăm ne iartă a trădării vină,
Ne iartă Doamne și greșelile nespuse!

Ieri te-am privit cum crucea îți duceai
Și cum erai supus la grea sudalmă,
Te-am umilit și-alături cu tâlharii Tu stăteai,
Ne iartă Iisuse că ți-am bătut piroane-n palmă!

Ne iartă că ți-am pus din spini cunună,
Pelin ți-am dat să bei și-apoi te-am biciuit,
Ne iartă Doamne cu inima Ta bună,
Ne iartă Iisuse că te-am batjocorit!

Miel răbdător, ne-ai arătat a vieții cale,
Noi, păcătoșii, prin beznă am orbecăit,
Dar astăzi așteptăm Lumina Învierii Tale
Și te rugăm ne iartă că te-am răstignit!

Joia Mare

Astăzi e Joia Mare, a pătimirii şi-a trădării,         

La Cina cea de Taină stă “pâinea suferinţei”  

Dar şi a bucuriei, a vieţii şi-a iertării,  

Prin jertfa sa supremă dând semnul biruinţei.  

 

“Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu”  

Al trecerii lumii de la moarte la viaţă,  

Curând voi pleca în Împărăţia Tatălui Meu,  

Să vă aduc Lumină, Iubire, Pace şi Speranţă!  

 

S- au scurs de-atuncea multe primăveri,  

Iisus e din nou singur şi fără apărare,  

Ducând toată povara lumii pe umeri,  

Cu măreţie, cu iubire dar şi cu resemnare.  

De Florii

În haină de flori pământul s-a îmbrăcat,           

În semn că astăzi este mare sărbătoare,
De Florii Iisus în Ierusalim a intrat
Şi a adus întregii omeniri iertare.

În zori, cu ramuri de sălcii plângătoare
Pornit-au credincioşii în procesiune,
Slăvind biruinţa Primăverii nemuritoare,
Înălţând osanale pentru această minune.

Cântări de bucurie răsună pe pământ,
Lumina Sfântă în suflete vibrează,
Fiul Domnului recunoscut prin Cuvânt
Prin Duhul Sfânt, Adevărul creează.

Spre seară bucuria Floriilor apune,
O Săptămâna de Patimi şi osândă urmează
Dar, după drumul crucii cu lacrimi şi suspine,
Iubirea nu rămâne-n moarte, ci în Lumină Înviază!

Intrarea Domnului în Ierusalim

Cu două mii de ani în urmă,                                      

Venea din Nazaret, călare pe asin,

Un blând păstor şi a Sa turmă

Dorind să intre în Ierusalim.

Pe drumul dinspre Galileea

Cei doisprezece apostoli îl urmau

Si ucenicii din toată Iudeea

Cu ramuri de măslin îl aşteptau.

El nu dorea putere împărătească

Venea să împlinească profeţia,

Smerit, israeliţilor să le vestească,

Vrednicia Sa de-adevărat Mesia!

Minuni nenumărate săvârşise

Trimisul Domnului vindecator,

Pe Lazăr din morţi îl înviase,

Ca un adevărat Mesia salvator.

Poporul striga şi se bucura

Ţinând în mână ramuri de finic

Osana întru cei de sus! Osana!

Despre trădare nu bănuiau nimic.

Numai Iisus ştia că Iuda-l va trăda,

Că profeţia o să se-mplinească,

Cu preţul vieţii păcate va răscumpăra

Şi pe Golgota o să- l răstignească.

Mesia smerit şi pătimitor

A fost trădat şi răstignit pe cruce,

A treia zi a Înviat Mântuitor

Iar noi în fiecare an cântăm

“o primăvară dulce”.

Umbre în oglinda sufletului

La poarta sufletelor bat amintiri                          

Grădini de sentimente înfloresc
Cu flori de vise sau cu amăgiri
Din clipele de viață ce se risipesc.

Iar în oglinda sufletului omenesc
Tăcute umbre se răsfrâng
Doar picături de lacrimi le stropesc
Stingând văpaia-n inimi care plâng.

Când vise și gânduri se contopesc
Se aud acorduri de suflete vibrând,
Pierzându-se în corul îngeresc
În tainice ecouri murmurând.

Pe-al vieții ocean învolburat
Destine enigmatice se unduiesc,
La mal nepotrivit au ancorat
Și toate în derivă rătăcesc.